Psihologul Stuart Ritchie risipește concepțiile greșite dar care sunt foarte populare despre IQ.
1. Valoarea unei persoane poate fi exprimată într-o singură cifră
Nimeni nu susține că scorul IQ descrie pe deplin o persoană. Cercetătorii acestui fenomen admit cu ușurință că succesul viitor al fiecărui individ este influențat de caracterul său, motivația și mulți alți factori, inclusiv norocul.
2. Testele IQ arată doar capacitatea de a trece aceste teste
IQ este un indicator complex compilat din rezultatele testelor pentru gândirea logică și spațială, pentru capacitatea de a compara și generaliza fapte, teste pentru memoria de lucru, vocabular și viteza de gândire. Iar oamenii care obțin un scor mai mare la un test, de obicei, obțin un scor mai mare la altele. Psihologii numesc acest lucru factorul de inteligență generală (factor-g).
Oamenii de știință au stabilit o legătură între IQ și diverși indicatori ai vieții. Cea mai semnificativă corelație, deloc surprinzător, este între scorurile la testele de inteligență și performanța școlară. Potrivit unui studiu, scorurile IQ ale participanților la vârsta de 11 ani sunt direct corelate cu scorurile lor la vârsta de 16 ani.
Dar asta nu este tot. Scorurile mai mari ale IQ prezic un succes mai mare la locul de muncă, venituri mai mari și o sănătate fizică și mentală mai bună. Și chiar o viață lungă.
3. IQ-ul este doar o reflectare a condițiilor sociale
Inteligența este un fenomen complex care este determinat atât de genetică, cât și de mediu. Condițiile de mediu pot suprima într-o oarecare măsură potențialul intelectual ascuns în genele copilului.
De exemplu, în cazurile în care nu există suficientă hrană pentru dezvoltarea creierului. Sau atunci când creierul nu primește resursele necesare, deoarece unele dintre ele sunt absorbite de paraziți din organism, care cel mai des se întâlnesc în țările în curs de dezvoltare.
Dar studiile asupra gemenilor și direct ADN-ul confirmă că inteligența este moștenită. O mare parte din variația scorurilor IQ se datorează geneticii. Oamenii de știință au început deja să identifice genele specifice responsabile pentru aceste diferențe. Prin urmare, este imposibil să argumentăm că IQ-ul reflectă doar condițiile mediului social.
4. Există mai multe tipuri de inteligență care nu au legătură
În 1983, a apărut teoria inteligențelor multiple. Creatorul său, Howard Gardner, identifică module care sunt independente unul de celălalt, inclusiv inteligența muzicală, cinetică corporală, intrapersonală și interpersonală. Dar teoria lui nu are dovezi. Cercetările, dimpotrivă, confirmă că toate abilitățile mentale sunt interconectate.
Ei încearcă să prezică succesul în viață folosind o varietate de calități și înclinații ale unei persoane. De exemplu, așa-numita inteligență emoțională. Dar, în cea mai mare parte, este doar un alt nume pentru IQ combinat cu caracter. Adică, un nou nume pentru calitățile psihologice despre care știam deja.
În plus, inteligența emoțională se corelează cu factorul de inteligență generală (factor-g). Adică, persoanele cu un IQ ridicat au de obicei și un EQ ridicat.
5. IQ-ul unei persoane este static
Eritabilitatea nu înseamnă neapărat imuabilitate. Scorurile la testele de IQ ale unei persoane se schimbă odată cu noi treceri a testelor IQ. Și acest lucru nu este surprinzător, deoarece o mulțime de factori externi influențează abilitățile mentale.
Există acum dovezi că educația are un efect pozitiv asupra capacității cognitive. Fiecare an suplimentar de studiu adaugă aproximativ unu până la cinci puncte la scorul tău IQ. Efectul persistă pe tot parcursul vieții.
În țările dezvoltate, nutriția îmbunătățită, și anume introducerea suplimentelor de iod, a ajutat foarte mult la creșterea IQ. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fiecare a treia persoană din lume nu primește suficient acest element. Rezultatul este retardul mental, iar deficiența de iod în timpul sarcinii are ca rezultat o scădere a IQ-ului fătului cu 10 până la 15.
În principiu, nimic nu spune despre imposibilitatea creșterii IQ-ului. Cu toate acestea, există anumite limite. Având un nivel mediu de inteligență, este imposibil să te transformi într-un geniu.
6. Cercetătorii IQ sunt elitişti, sexişti sau rasişti
Sunt oameni care sunt încrezători în superioritatea mentală a unei clase, a unui sex sau a unei rase. Ei distorsionează faptele și folosesc scorurile testelor de IQ pentru a-și susține convingerile. Prin urmare, a existat o concepție greșită că orice cercetător IQ susține astfel de opinii.
Dar faptele în sine nu au fundamente morale sau politice. Depinde de oameni cum să le folosească. Testele IQ sunt unul dintre instrumentele pe care psihologii le folosesc pentru a explora inteligența umană. Ele sunt necesare pentru a găsi modalități de a dezvolta inteligența și productivitatea, precum și pentru a înțelege mai bine și a atenua procesul de îmbătrânire a creierului.
