Ce sunt halucinațiile
Halucinația este atunci când vedem, auzim sau simțim obiecte care, de fapt, nu există. Uneori, o persoană nu înțelege că are halucinații. Unele dintre ele sunt atât de reale încât este dificil să le deosebim de evenimentele sau senzațiile reale.
Există halucinații vizuale, auditive, olfactive, gustative și tactile. Mai sunt și halucinațiile de prezență, când pare că cineva se află în cameră, și cele proprioceptive, când pare că corpul tău se mișcă, de exemplu zboară, dar nu este așa. Mecanismul apariției lor este complex, deoarece reprezintă o serie de reacții patologice, adică anormale, în creier. Acest lanț de reacții este legat de diferiți factori: fiziologici, neurochimici, psihologici și chiar genetici - unii oameni sunt predispuși la halucinații.
Halucinațiile nu trebuie confundate cu delirul și iluziile. Delirul este o credință neclintită în ceva ireal. De exemplu, există delirul de persecuție, când o persoană este absolut convinsă că este urmărită de FSB. În schimb, iluzia este interpretarea greșită a ceea ce vezi. De exemplu, poți confunda o geantă neagră cu un pisoi pe pervaz, dar dacă te uiți mai atent, totul revine la normal. Dacă ar fi vorba despre halucinație, pervazul ar fi fost gol.
De ce poți vedea halucinații
Cauzele halucinațiilor pot fi împărțite în patru grupuri principale:
- Stări de scurtă durată;
- Boli neurologice;
- Anumite stări psihice;
- Efecte secundare ale medicamentelor.
Ce stări de scurtă durată pot cauza halucinații
În aceste cazuri, creierul generează semnale patologice sub influența circumstanțelor. Și imediat ce aceste factori încetează să mai influențeze, percepția realității revine la normal.
1. Somnul și trezirea
Când o persoană este pe cale să adoarmă sau, dimpotrivă, tocmai s-a trezit, creierul încă nu își optimizează complet funcționarea. Astfel de halucinații sunt numite hipnagogice (atunci când adormi) și hipnopompice (atunci când te trezești). Ele apar din cauza schimbării stării de conștiență sau a trecerii în faza rapidă de somn, când creierul este activ, dar mușchii nu mai sunt.
2. Consumul de alcool și droguri
Alcoolul acționează asupra acidului gama-aminobutiric din creier, care încetinește multe procese neurochimice, inclusiv procesarea informațiilor. În același timp, scade activitatea sistemului nervos central. Aceasta afectează capacitatea creierului de a filtra și procesa semnalele de intrare, ceea ce duce la distorsionarea realității.
Drogurile modifică nivelul de serotonină, dopamină și glutamat. Acest lucru duce la perturbarea transmiterii normale a informațiilor. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi LSD-ul, acționează asupra receptorilor din creier, provocând senzații vizuale, auditive sau tactile neobișnuite.
3. Febra, deshidratarea și lipsa de oxigen
Mecanismul invers la temperaturile ridicate. Ele, dimpotrivă, cresc activitatea cerebrală, determinând creierul nu doar să proceseze incorect informațiile primite, ci și să genereze semnale proprii, ceea ce duce la halucinații.
Deshidratarea, adică pierderea lichidelor, și hipoxia - lipsa de oxigen - duc la apariția viziunilor printr-un mecanism similar.
4. Migrena
În acest caz, halucinațiile sunt numite auriu. La fel ca și în cazul febrei, creierul generează semnale suplimentare, activând cortexul și putând afecta zonele responsabile de percepția și evaluarea informațiilor vizuale.
5. Recuperarea după anestezie
Unele medicamente anestezice, cum ar fi propofolul, afectează transmiterea semnalelor în creier, ceea ce influențează temporar percepția pacientului și poate provoca halucinații în perioada de trezire și revenire din anestezie.
6. Durerea severă sau tristețea
Durerea în sine nu provoacă halucinații, dar agonie sau stresul cauzat de aceasta afectează percepția informațiilor din creier. Același lucru este valabil și pentru tristețe - durerea emoțională - când creierul creează imagini, sunete sau alte senzații pentru a încerca să facă față situației. Aceste halucinații sunt temporare; ele dispar atunci când persoana primește analgezie adecvată sau, în cazul tristeții, acceptă ceea ce s-a întâmplat.
7. Traumatisme cranio-cerebrale
Acestea cauzează modificări fizice ale structurii creierului, leziuni ale țesuturilor și afectează funcționarea normală a neuronilor și a neurotransmițătorilor. Aceasta poate duce atât la halucinații temporare, cât și la cele cronice, dacă zona creierului este iremediabil afectată.
8. Privarea de somn
În cazul unei privări îndelungate de somn, creierul funcționează mai puțin eficient și capacitatea sa de a procesa corect informațiile scade. Acest lucru duce la halucinații.
9. Infecțiile
Unele infecții, cum ar fi malaria și sifilisul, pot fi însoțite de halucinații din cauza efectului asupra creierului, sau mai exact a inflamației țesuturilor, care duce la perturbarea transmiterii semnalului și la modificarea proceselor biochimice.
Febra și deshidratarea din timpul infecțiilor pot, de asemenea, fi cauze ale halucinațiilor.
Cum să identifici bolile neurologice care provoacă halucinații
Aceste boli influențează în mod direct sau indirect capacitatea creierului de a procesa informațiile, fie încetinind transmiterea impulsurilor nervoase, fie accelerând-o, cum se întâmplă în cazul epilepsiei. De multe ori, administrarea medicamentelor pentru tratarea acestor boli devine un factor de exacerbare. Anumite medicamente afectează neurotransmițătorii - substanțe chimice care transmit semnale între neuroni. Modificarea nivelului lor duce la distorsionarea percepției.
1. Parkinsonismul
Această tulburare se manifestă prin tremurături ale mâinilor, probleme de coordonare, schimbări în vorbire și scriere, asociate cu degenerarea neuronilor care produc dopamină. În special, medicamentele pentru Parkinsonism sunt cele care adesea conduc la halucinații, dar și boala în sine poate provoca astfel de manifestări. Aproximativ 20–40% dintre persoanele cu boala Parkinson experimentează halucinații sau delir.
2. Epilepsia
Este caracterizată de episoade regulate de crize convulsive. Aceste convulsii pot varia în durată și intensitate și pot fi însoțite de pierderea conștienței, senzații neobișnuite și halucinații. Halucinațiile olfactive sunt cele mai frecvente. Acestea apar din cauza afectării lobului temporal al creierului.
3. Demența
Este un termen general pentru un grup de tulburări neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau demența cu corpi Lewy. Cu demența, funcțiile cognitive sunt afectate: memorie, învățare, orientare. Halucinațiile apar din cauza tulburărilor în structura creierului.
4. Narcolepsia
Este o boală în care reglarea somnului și a stării de veghe este afectată. Persoanele cu narcolepsie pot intra spontan în faza rapidă de somn chiar și în timpul zilei. În această fază avem vise, care la pacienții cu narcolepsie devin halucinații și sunt percepute ca evenimente reale.
Care sunt bolile psihice însoțite de halucinații
Cauza principală a halucinațiilor în cazul bolilor psihice constă în anomalii în structura și activitatea diferitelor zone ale creierului. Unele studii indică o activitate patologică în cortexul frontal și în sistemul limbic, care poate fi, de asemenea, asociată cu halucinațiile, dar date precise nu sunt încă disponibile.
1. Schizofrenia și tulburările asociate
Aceasta este principala boală care provoacă halucinații. Mecanismul apariției este destul de complex. Se crede că este legat de disfuncția sistemului dopaminergic.
Cele mai frecvente sunt halucinațiile auditive. Schizofrenia este asociată cu tulburări în prelucrarea informațiilor auditive, ceea ce duce la apariția vocii fără un izvor real.
Aici sunt incluse și subtipurile de schizofrenie și tulburările asociate: paranoia, schizofreniforma, schizotipică, psihotică tranzitorie și schizoafectivă.
2. Tulburarea bipolară
Este o alternanță între stările maniacale și cele depresive. În episodul maniacal, o persoană este excesiv de fericită, plină de energie și activă. În starea depresivă experimentează o depresie profundă, pierderea interesului pentru viață, oboseală. Halucinațiile apar în timpul episoadelor grave.
3. Depresia severă cu simptome psihotice
Este un tip special de boală depresivă cu delir sau halucinații. Acestă tulburare combină simptomele depresiei și ale psihozei: pierderea interesului, a energiei și a bucuriei este însoțită de simptome psihotice, inclusiv halucinații (în mod obișnuit auditive) și delir.
Care medicamente provoacă halucinații
Anumite antipsihotice - medicamente pentru tratamentul tulburărilor psihice - pot declanșa sau contribui la halucinații. Acest lucru se datorează modificării activității cortexului cerebral sub influența anumitor componente ale medicamentelor. Asemenea halucinații sunt întâlnite mai des la persoanele în vârstă și dispar odată cu întreruperea medicamentelor.
De asemenea, halucinațiile pot fi provocate de somnifere, antidepresive, antibiotice, antispastice, antiemetice și antialergice, și chiar de medicamente pentru durere, cum ar fi morfina sau codeina. Acestea apar în cazul supradozării medicamentelor.
Ce mai provoacă halucinații
Aici sunt incluse alte stări care într-un fel sau altul provoacă halucinații, dar nu se încadrează în nicio grupă specifică.
1. Sindromul Charles Bonnet
Această afecțiune duce la deteriorarea vederii unei persoane - deci este o afecțiune fiziologică, nu una psihică. Halucinațiile pe care, de obicei, le experimentează cei cu acest sindrom, cel mai adesea seamănă cu modele sau linii. Mai rar, halucinațiile includ animale și fețe distorsionate ale oamenilor.
Cauza exactă nu este cunoscută, dar faptul că halucinațiile apar mai des la cei cu vedere slabă în condiții de iluminare insuficientă poate sugera că acestea sunt generate de excitația cortexului vizual. Această zonă a creierului încearcă să "compenseze" informațiile insuficiente, generând obiecte inexistente.
2. Insuficiența hepatică
În această stare, ficatul nu poate metaboliza și elimina toxinele din sânge în mod normal. Acest lucru duce la acumularea de neurotoxine care "otrăvesc" creierul și provoacă modificări în activitatea neuronală, ceea ce duce la halucinații.
3. Insuficiența renală
Halucinațiile din cauza afectării rinichilor sunt rare. Dar cele care apar sunt cauzate de dezechilibrul electroliților: nivelul de potasiu din sânge crește și afectează sistemul nervos. Un alt factor ar putea fi acumularea substanțelor nocive: chiar și medicamentele pentru insuficiență renală sunt destul de toxice.
4. HIV / SIDA în stadiul 3
Halucinațiile în aceste boli apar din cauza efectului toxic al medicamentelor. De asemenea, virusul poate acționa direct asupra sistemului nervos și duce la tulburări, cum ar fi encefalopatiile, care provoacă halucinații.
5. Tumorile cerebrale
Acestea sunt formări noi, care se dezvoltă fie în creier, fie migrează din alte organe. Din cauza presiunii asupra structurilor cerebrale responsabile de prelucrarea informațiilor, pot apărea halucinații.
Ce trebuie să faci dacă ai impresia că ai halucinații
Dacă bănuiești că halucinațiile nu sunt legate de mahmureală sau febră mare, ar trebui să consulți imediat un terapeut. Acesta va evalua situația și poate ajusta terapia medicamentoasă, dacă iei deja ceva care poate provoca halucinații.
Reține: halucinațiile sunt periculoase nu atât ca atare, cât ca semn că ceva nu este în regulă în organism. Un lucru este atunci când perna la trezire pare un monstru amenințător și cu totul altul când halucinațiile devin un semnal al dezvoltării unei tulburări schizofrenice.
